Random Products

12:00

Facerea de bine și muabilitatea opiniei celor ajutați

Michelangelo, Abstract, Băiat, Copil
Se spune că ”Facerea de bine e f..ere de mamă” mai ales, atunci când ai face tot posibilul să ajuți un om. Pentru că ai impresia că este un om și că are principii sau măcar cei șapte ani de acasă. Așa cum socoteala de acasă, nu se potrivește cu cea din târg, așa stă treaba și în cazul opiniei celor care îți  cer ajutorul. Încerci să faci tot ceea ce-ți stă în putință îi ajuți și după te dau de toți pereții, pentru că ți-ai permis să le întinzi o mână de ajutor. Asta nu pentru că ți-au cerut ei și pentru că ai vrut tu. De câte ori am auzit aceste vorbe, care dor, care atârnă apăsător în balanța vieții.

Începi să-i ajuți pe cei de pe stradă, care te impresionează, îți spun o poveste bazată în totalitate pe ficțiune. Stai și te gândești, cuprins de furie, cum de au zis asta și te/ne-au impresionat, pe tine și pe noi toți cei care am zis că o să facem o faptă bună în aceeași zi. După, realizezi că omului care se presupune că suferă de o boală și-și pierde piciorul absolut întâmplător într-un accident(fictiv), iar după vezi cum fuge pe lângă tine, după nu știu care om, care i-a furat banii(acei bani murdari, pe care nu îi merită), dar cine sunt eu să-i judec.


Întinzi mâna unui bătrân, îi duci gunoiul, îi ții ușa și îl ajuți să se sprijine de băț ca să poată să se plimbe prin fața blocului. Și după ce faci toate astea, îți umple frigiderul de laude, de vorbe mieroase fără valoare, pentru ca a doua zi să te porcăi pentru că ai vrut să fii bun și să-l ajuți. Ai făcut, ceea ce ar face orice om bun, care vrea să  schimbe  comportamentul oamenilor, care vrea să-i educe pe ceilalți și ajunge să se resemneze. Să se trezească la crunta realitate și la răutatea oamenilor frustrați, care sunt fără remediu.


Îți ajuți cea mai bună prietenă, dându-i bani împrumut, mâncare și cumpărându-i haine, pentru ca mai apoi, să aibă ocazia să te sape pe la spate. Să prindă acel moment al tău de slăbiciune, să-ți testeze limitele și să-ți cunoască temerile, pentru a lovi fără jenă, fără milă și fără demnitate. De câte ori nu, mi-am ajutat cele ”mai bune prietene” și au ajuns să devină ”cei mai mari dușmani”. Să mă târască prin mocirla lor, să-mi creeze o imagine falsă și să arunce cu pietre în singurul om, care a fost alături de ele.


Îți ajuți prietenii, încerci să le dai un sfat, să fii alături de ei, când le este mai greu și ajungi să devii un personaj slab. Pentru că nu reușești să spui NU, încerci să ajuți până în clipa în care renunți și te gândești de ce se ajunge până aici, până la ultima picătură a paharului.


Le oferi un deget vecinilor și îți iau toată mâna, pe considerentul că suntem vecini și ne permitem orice. Ne cunoaștem de mici, doar am copilărit împreună, cum poți să crezi că ți-aș face rău, să te denunț pentru ascultarea muzicii în fața blocului, pentru spargerea geamului de către mezinul familiei. Uită că ai avut grijă de fata lor, în timp ce aceasta a vândut într-o săptămână cât au agonisit într-o viață. Avem memoria scurtă, atunci când vine vorba despre omul care ne-a ajutat. în cele mai grele clipe, atunci când aveau nevoie de bani pentru înmormântări, de un sfat  și de siguranța că au un om de bază.


Muabilitatea opiniei celor ajutați, ne determină să ne gândim de multe ori înainte de a ne ajuta, de a scoate pr.s... în lume, ca mai apoi să ne înfingă câte o suliță treptat și să ne denigreze cu orice ocazie. Dar, să nu crezi, că asta se întâmplă doar cu ajutorul oferit semi-analfabeților, se întâmplă și în cazul specialiștilor. Care simt presiunea de la locul de muncă și au impresia că le furi meseria, deși tu ai încercat să-i susții, să-i promovezi și să-i ajuți. Și cei din familie îți pot deveni dușmani, pentru că au impresia că o palmă de pământ și că tu îi ajutați, nu o să se sfârșească la un moment dat, că doar vine o zi, când o să spui STOP.




În continuarea fac bine și îi ajut pe ceilalți, mă retrag din peisaj, atunci când simt 
că mi-am îndeplinit misiunea și am încercat să le fac bine celorlalți. Temporar, i-am
ajutat pe ei, iar pe termen lung m-au ajutat și pe mine, să evoluez, să învăț din
propriile greșeli, să citesc oamenii și să-i privesc cu milă, deși în gând îți apar acele
momente neplăcute. În timp putem schimba idei, oameni și cel mai important, 
reușim să ne schimbăm pe noi. 

Tu ce părere ai despre facerea de bine? Ți s-a întâmplat să ajuți un om, 
indiferent de nivelul social, de text, paratext și context, pentru ca mai apoi 
să te denigreze?

You Might Also Like

0 Comentarios

Translate