sâmbătă, 31 decembrie 2016

Bilanțul(de trăiri, de oameni și de idei) anului 2016



Dacă  tot a devenit o tradiție să scriu un articol la cald, despre bilanțul de trăiri, de oameni și de idei am zis să consemnez cum a fost acest an pentru mine. Deși, am avut numeroase probleme tehnice, am încercat să nu renunț la bloggurile mele. În acest an, am învățat să fiu mai optimistă și să analizez fiecare situație amănunțit. Chiar dacă m-am plimbat de la un spital la altul de la Brașov la Iași, am avut încredere că toate greutățile o să dispară și că toate trec în viață, adică și cele rele se risipesc.

 Mi-am dat seama că oamenii buni vor fi mereu alături de mine, pentru că mie îmi place să adun oameni buni și povești frumoase. Toate acestea le păstrez și le iau cu mine în lungul drum al vieții. Restul devin istorie. În aceeași măsură, îmi plac lucrurile care vin de la sine, pentru că dacă este să fii alături de cineva, nimeni nu poate să schimbe asta. Mai cred faptul că lungile așteptări vin cu momente frumoase și cu  oamenii dragi alături. Relațional, am învățat că e bine să aștepți și să analizezi omul de lângă tine, pentru că toate vin la momentul potrivit.


Am vizitat multe locuri frumoase de pe plaiul nostru românesc Alba Iulia, Cluj, Dej, București, Transfăgărășan, Bușteni, Sâmbăta de sus, Râșnov, Sinaia, Iași, Slănic, Prahova, Văile Doftanei, Mănăstirea Crasna, Braj Paltinu, Salina Slănic. Am cules momente frumoase și amintiri dragi, care vor rămâne întipărite mult timp de acum încolo.

Dragi călători pe plai românesc,
2016, a fost un an cu bune și cu rele. Dar, am fost optimistă și am luat doar ce a fost mai frumos și am avut de învățat din fiecare experiență. Trag linia și aștept cu încredere un an nou, cu proiecte noi, vise noi, idei noi, călătorii în locuri noi și povești frumoase.

vineri, 16 decembrie 2016

Colindele din biserică ating armoniile sufletului meu




   Colindele din biserică sunt preferatele mele, pentru că-mi stârnesc amintiri frumoase din copilărie, atunci când fredonam diferite versuri în corul bisericii. A trecut mult timp de atunci, dar asta nu înseamnă că acordurile din biserică nu-mi transmit acea stare de bine, un sentiment aparte al purității, al frumosului, al sensibilității, al sufletului.

     Ador să ascult colinde în biserică, pentru că acolo îmi adun gândurile. Ieri am fost să ascult mai mulți elevi și studenți din diferite asociații cum ne încântă sufletele cu LERU-I DOAMNE, transformându-se în mesagerii sărbătorilor de iarnă și de a ne învălui în atmosfera caldă a Crăciunului. De aceea, eu cred că sărbătorea nașterii Domnului este despre familie, despre armonie, despre căldură sufletească și despre oamenii dragi nouă.
      


   Colindele din biserica în care au fost cununați părinții mei, mi-au dat o stare de bine, mi-am adus aminte de momentele frumoase din copilărie, mirosul de brad, cel de cozonac copt și toate poveștile spuse la gura sobei la bunica acasă. Toate aceste gânduri frumoase și rugăcinile spuse sunt cele care dăinuie în această sărbătoare.
    Dragi călători pe plai românesc,
Vă doresc sărbători fericite, căldură sufletească, oamenii dragi alături și multă voie bună. Colindele din biserică, precum și cele de acasă, pregătite de cei mari și de cei mici, să vă atingă armoniile sufletului.

sâmbătă, 3 decembrie 2016

Oamenii între aparență și esență


Știi prea bine că nouă ne plac lucrurile simple, agreăm aparențele, oamenii la care putem ajunge ușor și ne putem întoarce ori de câte ori avem chef, rutina, fetele accesibile, bărbații care ne fac cadouri și fațetele care conturează o altă imagine a realității. Sigur, că ne dorim să avem o fată frumoasă  alături, să pice banii din cer, să câștigăm fără să facem nimic, să avem angajați care să fie considerați sclavi pe plantație, să jucăm la mai multe capete în același timp, deși știm că atunci când fugim ”după doi iepuri nu prindem nici unul”.

În același timp, ne dorim toate lucrurile astea, dar nu prea, deoarece toate aceste lucruri au un preț prea scump, care de multe ori nu merită. Dar oare merită să ne ostenim, pentru ceva în această viață, că doar nu are rost să dăm permisul să-l avem în portofelul, de asta sunt taxiurile, nu merită să faci facultate și așa o să fii angajat pe o mizerie de salariu sub 950 de lei, nu merită să te căsătorești, pentru că există posibilitatea să te divorțezi, nu merită să lupți, pentru că poți să pierzi, nu merită să ai speranță, pentru că oricum nu o să fie așa cum ai visat.

Cine  a spus că în viață lucrurile sunt ușoare, că fiecare dintre noi, Nu are o problemă și că poate să găsească soluții. În același timp oamenii par într-un anumit fel, pentru că societatea și experiențele noastre ne formează, ne maturizează, ne dezamăgește, ne taie aripile, ne taie speranțele, ne taie ambiția, ne taie elanul, pentru a putea fi un mediocru, perfect pentru a fi promovat, că doar nu iese din cuvântul șefului.

Oamenii sunt plătiți, pentru a arăta fericirea pe chip, a prezenta o realitate care nu are legătură cu problemele existențiale, cu propriile trăiri, dureri și dorințe. Plătiți pentru a purta o mască, care costă timp, bani, iluzii și ne fac să ne transformăm în roboței fără sentimente, fără idealuri, ci doar pentru a ne atinge un scop.

În lupta pentru a ne atinge scopul, pierdem oamenii de lângă noi, momentele frumoase, pierdem EUl care era fericit, pur, naiv, visător și plin de credință, acelea care se spulberă treptat cu fiecare an ce se risipește, dar timpul nu iartă nimic. Oamenii se luptă între aparența de a fi fericit și esența, de a trăi cele mai frumoase momente, de a face sufletul să vibreze, de a ne împlini visurile. Jocurile de putere din viața fiecăruia dintre noi ne poate echilibra sentimentele și înclina balanța între sunt bine și se pare că sunt bine, între a deveni și a fi. Totul ține de alegeri.

Te iubesc este o sintagmă folosită des și fără valoare sentimentală



A photo posted by calatorpeplairomanesc (@calatorpeplairomanesc) on

Te iubesc este o sintagmă folosită des și fără valoare sentimentală. Nu de multe ori, am auzit TE IUBESC, două cuvinte adresate persoanelor, din două în două săptămâni, de la prima privire, primul zâmbet sau primul glas, când în fond nu înseamnă nimic, nu te face să vibrezi, să-ți lași prietenii acasă și să ieși în oraș cu persoana care îți mângâie sufletul. 

Un moment prielnic pentru a impresiona, un TE IUBESC aruncat în voia sorții sau în bataia vântului care face doar gălăgie și nu lasă nimic în urmă. Iubirea are un fundament, o fundație construită în timp, bazată pe motive, pe amintiri, pe acele momente când lucrurile în viața ta sunt un haos plăcut, iar cel de lângă alege să rămână, indiferent de timp.

Te iubesc la grămadă spus fiecărei persoane, doar pentru a face conversație, să treacă timpul și să ne simțim bine ”ca să fie bine, să nu fie rău”(vorba clasicilor contemporani). În realitate, TE Iubesc înseamnă să porți grija acelei persoane, să te gândești că e bine, e fericit, e sănătos și e înarmat cu motivație și speranță.

Te iubesc nu este atunci când lași baltă persoana așa zis iubită chiar de ziua ei, pentru că orice altceva e mai important. Așa cum nu este nici atunci când îi este rău, iar ție nici măcar nu-ți pasă, nu o întrebi, nu te interesează. Impasibilitatea nu înseamnă că TE Iubesc, ci că nu îmi pasă.

Te iubesc este atunci când alegi să-ți petreci timpul alături de persoana pe care o iubești, să încerci tot posibilul să o ajuți, să fii acolo când doare și când este bine. Să fii mereu acolo, asta înseamnă  TE Iubesc spus din suflet, restul e istorie și nu are conținut, formă, fundație și este de neînțeles.
 
Blogger Templates